nevătămat definitie

nevătămát, -ă adj. Întreg, neatins, care n’a fost vătămat: viŭ și nevătămat. adjectiv nevătămat

nevătămát adj. m., pl. nevătămáți; f. nevătă­mátă, pl. nevătămáte adjectiv nevătămat

nevătămat a. și adv. întreg și teafăr. adjectiv nevătămat

NEVĂTĂMÁT, -Ă, nevătămați, -te, adj. Care nu este lovit sau rănit, fără nicio vătămătură; neatins, întreg, teafăr. ♦ P. anal. (Despre obiecte) Fără nicio lovitură sau stricăciune; intact. – Pref. ne- + vătămat. adjectiv nevătămat

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului nevătămat

nevătămat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nevătămat nevătămatul nevătămată nevătămata
plural nevătămați nevătămații nevătămate nevătămatele
genitiv-dativ singular nevătămat nevătămatului nevătămate nevătămatei
plural nevătămați nevătămaților nevătămate nevătămatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z