NESTABÍL, -Ă adj. Lipsit de stabilitate; instabil. ♦ (Chim.) Care se descompune, se transformă ușor. [< ne- + stabil]. adjectiv nestabil
!nestabíl (nes-ta-/ne-sta-) adj. m., pl. nestabíli; f. nestabílă, pl. nestabíle adjectiv nestabil
nestabil a. nestatornic. adjectiv nestabil
NESTABÍL, -Ă, nestabili, -e, adj. Care nu are stabilitate; instabil. ♦ (Despre un corp chimic) Care se descompune sau se transformă cu ușurință. – Pref. ne- + stabil. adjectiv nestabil
nestabil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | nestabil | nestabilul | nestabilă | nestabila |
plural | nestabili | nestabilii | nestabile | nestabilele | |
genitiv-dativ | singular | nestabil | nestabilului | nestabile | nestabilei |
plural | nestabili | nestabililor | nestabile | nestabilelor |