nerăbdare definitie

nerăbdáre f. Lipsă de răbdare, impaciență. substantiv femininnerăbdare

nerăbdáre s. f., g.-d. art. nerăbdắrii substantiv femininnerăbdare

nerăbdare f. 1. lipsă de răbdare, neliniște morală; 2. iritațiune nervoasă. substantiv femininnerăbdare

NERĂBDÁRE s. f. Lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare. ◊ Enervare, iritare; nervozitate. – Pref. ne- + răbdare. substantiv femininnerăbdare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinerăbdare

nerăbdare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nerăbdare nerăbdarea
plural nerăbdări nerăbdările
genitiv-dativ singular nerăbdări nerăbdării
plural nerăbdări nerăbdărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z