neplăcút (ne-plă-) adj. m., pl. neplăcúți; f. neplăcútă, pl. neplăcúte adjectiv neplăcut
neplăcut a. care nu place. adjectiv neplăcut
NEPLĂCÚT, -Ă, neplăcuți, -te, adj. Care nu este pe placul cuiva, care nu este convenabil, care nu corespunde gusturilor sau preferințelor cuiva, care cauzează o neplăcere; dezagreabil; p. ext. jenant, supărător. – Pref. ne- + plăcut. adjectiv neplăcut
| neplăcut | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | neplăcut | neplăcutul | neplăcută | neplăcuta |
| plural | neplăcuți | neplăcuții | neplăcute | neplăcutele | |
| genitiv-dativ | singular | neplăcut | neplăcutului | neplăcute | neplăcutei |
| plural | neplăcuți | neplăcuților | neplăcute | neplăcutelor | |