nepermis a. oprit de legi sau de morală. adjectivnepermis
nepermis adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | nepermis | nepermisul | nepermisă | nepermisa |
plural | nepermiși | nepermișii | nepermise | nepermisele | |
genitiv-dativ | singular | nepermis | nepermisului | nepermise | nepermisei |
plural | nepermiși | nepermișilor | nepermise | nepermiselor |