nepătat definitie
nepătát adj. m., pl. nepătáți; f. nepătátă, pl. nepătáte adjectiv nepătat
nepătat a. fără pată. adjectiv nepătat
NEPĂTÁT, -Ă, nepătați, -te, adj. Care nu este pătat; fig. curat, neprihănit; nevinovat. – Pref. ne- + pătat. adjectiv nepătat
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului nepătat
| nepătat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | nepătat | nepătatul | nepătată | nepătata |
| plural | nepătați | nepătații | nepătate | nepătatele | |
| genitiv-dativ | singular | nepătat | nepătatului | nepătate | nepătatei |
| plural | nepătați | nepătaților | nepătate | nepătatelor | |