neotomism definitie

NEOTOMÍSM s.n. Curent filozofic idealist-obiectiv contemporan, care reînvie doctrina scolastică a lui Toma d'Aquino și prin care se încearcă concilierea științei cu religia; neoscolastică. [Cf. fr. néo-thomisme]. substantiv neutruneotomism

NEOTOMÍSM s. n. curent filozofic idealist-subiectiv contemporan, care caută să reînvie doctrina scolastică a lui Toma dÁquino, acceptând primatul puterii ecleziastice asupra celei civile; neoscolastică. (< fr. néo-thomisme) substantiv neutruneotomism

neotomísm (ne-o-) s. n. substantiv neutruneotomism

NEOTOMÍSM s. n. Mișcare teologică și filosofică din sec. XIX și XX, care promovează continuarea și înnoirea tradiției tomiste medievale în Biserica catolică. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-thomisme. substantiv neutruneotomism