nelocuit a. care nu e locuit. adjectiv nelocuit
nelocuit adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | nelocuit | nelocuitul | nelocuită | nelocuita |
plural | nelocuiți | nelocuiții | nelocuite | nelocuitele | |
genitiv-dativ | singular | nelocuit | nelocuitului | nelocuite | nelocuitei |
plural | nelocuiți | nelocuiților | nelocuite | nelocuitelor |