nelegitim definitie

nelegítim adj. m., pl. nelegítimi; f. nelegítimă, pl. nelegítime adjectiv nelegitim

nelegitim a. 1. care n’are condițiunile cerute de lege: copil nelegitim; 2. fig. nedrept, fără cuvânt: pretențiune nelegitimă. adjectiv nelegitim

NELEGÍTIM, -Ă, nelegitimi, -e, adj. (Despre copii) Care s-a născut în afara căsătoriei; natural, bastard. – Pref ne- + legitim (după fr. illégitime). adjectiv nelegitim

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului nelegitim

nelegitim   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nelegitim nelegitimul nelegitimă nelegitima
plural nelegitimi nelegitimii nelegitime nelegitimele
genitiv-dativ singular nelegitim nelegitimului nelegitime nelegitimei
plural nelegitimi nelegitimilor nelegitime nelegitimelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z