nefericire definitie

credit rapid online ifn

nefericíre f. Nenorocire, situațiune saŭ întîmplare nefericită. substantiv femininnefericire

nefericíre s. f., g.-d. art. nefericírii; pl. nefericíri substantiv femininnefericire

credit rapid online ifn

nefericire f. 1. stare demnă de compătimire; 2. soartă, întâmplare rea. substantiv femininnefericire

NEFERICÍRE, nefericiri, s. f. Starea, situația celui nefericit; nenorocire; întâmplare, împrejurare care aduce cuiva suferință, necaz, nenorocire. ◊ Loc. adv. Din nefericire = din nenorocire, din păcate. – Pref. ne- + fericire. substantiv femininnefericire

nefericí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg și 3 pl. nefericésc, imperf. 3 sg. nefericeá; conj. prez. 3 nefericeáscă verb tranzitivneferici

NEFERICÍ, nefericesc, vb. IV. Tranz. A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv). verb tranzitivneferici

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinefericire

nefericire  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nefericire nefericirea
plural nefericiri nefericirile
genitiv-dativ singular nefericiri nefericirii
plural nefericiri nefericirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z