nedrept definitie

nedrépt, -eáptă adj. adj., pl. f. epte. Care nu e drept, injust. Pe nedrept, fără dreptate: a condamna pe nedrept. adjectivnedrept

nedrépt¹ (ne-drept) adj. m., pl. nedrépți; f. nedreáptă, pl. nedrépte adjectivnedrept

*nedrépt² (pe ~) (ne-drept) loc. adv. adjectivnedrept

nedrept a. care nu e drept: sentință nedreaptă. ║ n. ceeace e nedrept. adjectivnedrept

NEDRÉPT, NEDREÁPTĂ, nedrepți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este drept, obiectiv cu cei din jur; care nu este conform cu dreptatea, cu normele stabilite; incorect, ilegal; abuziv. ◊ Loc. adv. Pe nedrept sau (substantivat) pe nedreptul = în mod silnic, samavolnic; în mod neîntemeiat, fără temei. 2. (Înv.; gram.; despre complemente sau propoziții completive) Indirect. – Pref. ne- + drept. adjectivnedrept