neder definitie

credit rapid online ifn

néder adj. m. Vest. Prost, zăpăcit: era cam neder, cam nea'tr’o parte (Br.-Voĭn. VR. 1912, 1, 51). Nebun (BSG, 1922, 163). substantiv masculinneder

néder s. m., pl. néderi substantiv masculinneder

credit rapid online ifn

NÉDER, nederi, s. m. (Reg.) Om nătâng; om zăpăcit, nebun. – Et. nec. substantiv masculinneder

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluineder

neder  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular neder nederul
plural nederi nederii
genitiv-dativ singular neder nederului
plural nederi nederilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z