necópt adj. m., pl. necópți; f. necoáptă, pl. necoápte adjectivnecopt
NECÓPT, NECOÁPTĂ, necopți, necoapte, adj. Care nu este bine copt; crud. ♦ (Despre finețe) Care nu a ajuns încă în stadiul de maturitate. ♦ Fig. Lipsit de maturitate, de experiență. – Pref. ne- + copt. adjectivnecopt
necopt adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | necopt | necoptul | necoaptă | necoapta |
plural | necopți | necopții | necoapte | necoaptele | |
genitiv-dativ | singular | necopt | necoptului | necoapte | necoaptei |
plural | necopți | necopților | necoapte | necoaptelor |