neclătit definitie
neclătít (ne-clă-) adj. m., pl. neclătíți; f. neclătítă, pl. neclătíte adjectiv neclătit
NECLĂTÍT, -Ă, neclătiți, -te, adj. 1. (Despre rufe, vase etc.) Care nu este clătit. 2. (Înv.) Neclintit. – Pref. ne- + clătit. adjectiv neclătit
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului neclătit
| neclătit | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | neclătit | neclătitul | neclătită | neclătita |
| plural | neclătiți | neclătiții | neclătite | neclătitele | |
| genitiv-dativ | singular | neclătit | neclătitului | neclătite | neclătitei |
| plural | neclătiți | neclătiților | neclătite | neclătitelor | |