nechezătór (rar) adj. m., pl. nechezătóri; f. sg. și pl. nechezătoáre adjectiv nechezător
NECHEZĂTÓR, -OÁRE, nechezători, -oare, adj. (Rar) Care nechează. – Necheza + suf. -ător. adjectiv nechezător
| nechezător | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | nechezător | nechezătorul | nechezătoare | nechezătoarea |
| plural | nechezători | nechezătorii | nechezătoare | nechezătoarele | |
| genitiv-dativ | singular | nechezător | nechezătorului | nechezătoare | nechezătoarei |
| plural | nechezători | nechezătorilor | nechezătoare | nechezătoarelor | |