neavére (ea 2 sil.) f. Lipsă de avere, sărăcie. substantiv femininneavere
NEAVÉRE s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a nu avea avere, de a fi sărac; p. ext. lipsă, sărăcie. [Pr.: ne-a-] – Pref. ne- + avere. substantiv femininneavere
neavere substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | neavere | neaverea |
plural | neaveri | neaverile | |
genitiv-dativ | singular | neaveri | neaverii |
plural | neaveri | neaverilor |