NEARÁT, -Ă, nearați, -te, adj. (Despre suprafețe de pământ) Care nu a fost arat. [Pr.: ne-a-] – Pref. ne- + arat2. adjectivnearat
nearat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | nearat | nearatul | nearată | nearata |
plural | nearați | nearații | nearate | nearatele | |
genitiv-dativ | singular | nearat | nearatului | nearate | nearatei |
plural | nearați | nearaților | nearate | nearatelor |