neajutorát (ne-a-) adj. m., pl. neajutoráți; f. neajutorátă, pl. neajutoráte adjectivneajutorat
NEAJUTORÁT, -Ă, neajutorați, -te, adj. 1. Lipsit de ajutor, de sprijin, de apărare. 2. Lipsit de posibilități, de resurse (materiale). 3. Care nu se descurcă singur; nepriceput, stângaci, neîndemânatic. [Pr.: ne-a-] – Pref. ne- + ajutorat. adjectivneajutorat
neajutorat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | neajutorat | neajutoratul | neajutorată | neajutorata |
plural | neajutorați | neajutorații | neajutorate | neajutoratele | |
genitiv-dativ | singular | neajutorat | neajutoratului | neajutorate | neajutoratei |
plural | neajutorați | neajutoraților | neajutorate | neajutoratelor |