reduceri si promotii 2018
Definitie neajuns - ce inseamna neajuns - Dex Online
Alege sensul dorit: neajuns - adjectiv neajuns - substantiv neutru

neajuns definitie

NEAJÚNS2, -Ă, neajunși, -se, adj. (Rar) 1. Care nu a ajuns încă la destinație sau într-un anumit punct. ♦ Care nu poate fi ajuns sau atins de nimeni. 2. (Pop.) Lipsit de mijloace materiale; sărac. ♦ Lipsit de judecată matură. – Din ne- + ajuns. adjectiv neajuns

NEAJÚNS1, neajunsuri, s. n. 1. Neplăcere, necaz, dificultate. 2. Lipsă, scădere, defect. – Din ne- + ajuns. substantiv neutru neajuns

neajúns (ea 2 sil.) n., pl. urĭ (d. ajuns, ajung). Inconvenient, neplăcere: casa asta are multe neajunsurĭ. Greutate, suferință: neajunsurile războĭuluĭ îs marĭ. A-ĭ face cuĭva neajunsurĭ, a-ĭ cauza neplăcerĭ, a-l șicana. substantiv neutru neajuns

neajúns (ne-a-) s. n., pl. neajúnsuri substantiv neutru neajuns

neajuns n. 1. nevoie, lipsă; 2. încurcătură, neplăcere: ți-a făcut vr´un neajuns ? CR. [Lit. ce nu ajunge]. substantiv neutru neajuns

NEAJÚNS, neajunsuri, s. n. 1. Greutate, dificultate, neplăcere, necaz. 2. Lipsă, scădere; defect, cusur; dezavantaj. [Pr.: ne-a-] – Pref. ne- + ajuns. substantiv neutru neajuns

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului neajuns

neajuns   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular neajuns neajunsul
plural neajunși neajunșii
genitiv-dativ singular neajuns neajunsului
plural neajunși neajunșilor
neajuns   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular neajuns neajunsul neajunsă neajunsa
plural neajunși neajunșii neajunse neajunsele
genitiv-dativ singular neajuns neajunsului neajunse neajunsei
plural neajunși neajunșilor neajunse neajunselor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z