neîntemeiat definitie

neîntemeĭát, -ă adj. Fără temeĭ, fără bază, nefundat: acuzațiune neîntemeĭată. adjectiv neîntemeĭat

neîntemeiát adj. m., pl. neîntemeiáți; f. neîntemeiátă, pl. neîntemeiáte adjectiv neîntemeiat

neîntemeiat a. fără temeiu: acuzări neîntemeiate. adjectiv neîntemeiat

NEÎNTEMEIÁT, -Ă, neîntemeiați, -te, adj. Care nu este bine argumentat, justificat; fără temei. – Pref. ne- + întemeiat. adjectiv neîntemeiat

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului neîntemeiat

neîntemeiat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular neîntemeiat neîntemeiatul neîntemeia neîntemeiata
plural neîntemeiați neîntemeiații neîntemeiate neîntemeiatele
genitiv-dativ singular neîntemeiat neîntemeiatului neîntemeiate neîntemeiatei
plural neîntemeiați neîntemeiaților neîntemeiate neîntemeiatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z