naz definitie

NAZ- v. nazo-. substantiv neutru naz

naz (názuri), s. n.1. (Înv.) Pretenție. – 2. Capriciu, moft. – Mr. naje, pl. năzi. Tc. (per.) naz (Șeineanu, II, 270; Lokotsch 1563), cf. ngr. νάζί, alb. nas (Meyer 298). – Der. năzuros, adj. (capricios, mofturos, nemulțumit). substantiv neutru naz

naz n., pl. urĭ (turc. [d. pers] naz, afectare, mofturĭ; ngr. nazi). Fam. Mofturĭ, capriciĭ: copiĭ plinĭ de nazurĭ. A face nazurĭ, a face mofturĭ, a te opune din capriciŭ: sătulu face nazurĭ la mîncare; cînd eraĭ bogat, făceaĭ nazurĭ. substantiv neutru naz

naz n. (întrebuințat la pl.] 1. caprițiu: îi făcea toate voile și nazurile; 2. moft: a face nazuri. [Turc. NAZ]. substantiv neutru naz

nazuri s. n. pl. (pop.) capricii, mofturi, toane substantiv neutru nazuri

NÁZURI s. n. pl. (Fam.) Capricii, mofturi, toane. ◊ Expr. A face nazuri = a se comporta ca un om răsfățat, afectat, cu pretenții schimbătoare sau nechibzuite. – Din tc. nāz. substantiv neutru nazuri

a face nazuri expr. a fi exagerat de pretențios. substantiv neutru afacenazuri

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului naz

naz   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular naz nazul
plural nazuri nazurile
genitiv-dativ singular naz nazului
plural nazuri nazurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z