návlu (návluri), s. n. – Taxă de închiriere a unei nave. – Mr. navlu. Ngr. ναῦλον (Tiktin; Gáldi 213), cf. alb. navlë, tc. navlun. Sec. XIX. substantiv neutrunavlu
* návlu n., pl. urĭ (ngr. navlon, vgr. naûlon, d. naus, navă; lat. naulum, it. naulo și navolo, pv. fr. naulage). Chiria uneĭ corăbiĭ de marfă. substantiv neutrunavlu
návlu (na-vlu) s. n., art. návlul; pl. návluri substantiv neutrunavlu
NÁVLU, navluri, s. n. Chirie plătită pentru folosirea unui vas de transport (aparținând unui proprietar particular); costul transportului pe apă al persoanelor sau al mărfurilor; spec. (în forma navlon) taxă care se percepea în Țările Române pentru transportul pe Dunăre. [Var.: navlón s. n.] – Din ngr. návlon. substantiv neutrunavlu
navlu substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | navlu | navlul |
plural | navluri | navlurile | |
genitiv-dativ | singular | navlu | navlului |
plural | navluri | navlurilor |