nautil definitie

NAUTÍL s.m. 1. Specie de moluscă din mările tropicale, care are corpul închis într-o cochilie compartimentată în spirală. 2. (Ant.) Lampă în formă de nautil (1). ♦ Piesă de orfevrărie compusă dintr-o cochilie de nautil, montată în metal și reprezentând o divinitate a mării. [Var. nautilus s.n. / < fr. nautile, cf. lat. nautilus, gr. nautilos]. substantiv masculinnautil

NAUTÍL s. m. 1. moluscă cefalopodă (fosilă) din mările tropicale, cu cochilie spiralată și compartimentată. 2. (ant.) lampă în formă de nautil (1). 3. piesă de orfevrărie dintr-o cochilie de nautil, montată în metal, reprezentând o divinitate a mării. (< fr. nautile, lat. nautilus) substantiv masculinnautil

* nautíl m., pl. (vgr. nautilos, lat. nautilus). Zool. Un fel de moluscă cefalopodă din mările calde. La vechiĭ autorĭ, argonaut, alt fel de moluscă. substantiv masculinnautil

nautíl (na-u-) s. m., pl. nautíli substantiv masculinnautil

NAUTÍL, nautili, s. m. Gen de animale cefalopode cu cochilia externă spiralată; spec. moluscă din mările calde, cu corpul închis într-o scoică împărțită în mai multe compartimente (Nautilus pompilius). [Pr.: na-u-. -Var.: nautílus s. m.] – Din fr. nautile, lat. nautilus. substantiv masculinnautil

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinautil

nautil  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nautil nautilul
plural nautili nautilii
genitiv-dativ singular nautil nautilului
plural nautili nautililor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z