natimă definitie
- Vezi aici mai multe rimenatimă
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuna
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cunat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cumă
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuimă
NÁTIMĂ, natime, s. f. (Reg.) Ființă uriașă; namilă. – Din anatima (puțin folosit). substantiv femininnatimă
nátimă f., pl. e și ĭ (din. anatima. V. nătimană). Vest. Morman de petre care simulează mormîntu unuĭ dușman și pe care o femeĭe îl face la hotaru uneĭ moșiĭ și-l tămîĭază pronunțînd blesteme 40 de zile în credință că așa va muri acel dușman. Bubă mare și rea. Monstru, namilă: (și'n est): natima ceĭa de aeroplan. substantiv femininnatimă
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinatimă
| natimă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | natimă | natima |
| plural | natime | natimele | |
| genitiv-dativ | singular | natime | natimei |
| plural | natime | natimelor | |