NARCÓZĂ s.f. Anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic și practicată mai ales în operații. [< fr. narcose, cf. gr. narkosis – toropeală]. substantiv femininnarcoză
NARCÓZĂ1 s. f. anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic. (< fr. narcose, germ. Narkose) substantiv femininnarcoză
* narcóză f. (d. vgr. narke. V. narcotic). Med. Adormire pin narcotic. substantiv femininnarcoză
narcóză s. f., g.-d. art. narcózei; pl. narcóze substantiv femininnarcoză
NARCÓZĂ, narcoze, s. f. Stare de suspendare temporară a sensibilității, mobilității și cunoștinței, provocată artificial prin acțiunea narcoticelor asupra centrilor nervoși. – Din fr. narcose, germ. Narkose. substantiv femininnarcoză
narcoză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | narcoză | narcoza |
plural | narcoze | narcozele | |
genitiv-dativ | singular | narcoze | narcozei |
plural | narcoze | narcozelor |