NARCOTÍNĂ s.f. Alcaloid care se extrage din opiu, fără acțiune narcotică, întrebuințat ca înlocuitor al chininei. [< fr. narcotine]. substantiv femininnarcotină
NARCOTÍNĂ s. f. alcaloid din opiu, somnifer ușor, tonic și calmant al tusei. (< fr. narcotine) substantiv femininnarcotină
* narcotínă f., pl. e (d. narcotic). Chim. O substanță veninoasă scoasă din opiŭ. substantiv femininnarcotină
narcotínă s. f., g.-d. art. narcotínei; pl. narcotíne substantiv femininnarcotină
NARCOTÍNĂ, narcotine, s. f. Substanță extrasă din opiu, folosită în farmacie ca antipiretic și tonic. – Din fr. narcotine. substantiv femininnarcotină
narcotină | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | narcotină | narcotina |
plural | narcotine | narcotinele | |
genitiv-dativ | singular | narcotine | narcotinei |
plural | narcotine | narcotinelor |