naramgíŭ, -ngíŭ, -mzíŭ V. nărămzat. temporarnaramgiŭ
nărămzát, -ă adj. (d. naramză. V. marmanziŭ). Stacoșiŭ. – Și nărănzat, nărînzat (Munt.), naraznat (Mod. sud). Și naramgiŭ, narangiŭ, nărănziŭ, naramziŭ, nărămziŭ (turc. naranği, narenği). V. turungiŭ. temporarnărămzat
naramgiu a. Buc. nărămziu: cu tulpanul naramgiu, cu cosița pân la brâu POP. [Turc. NARENDJI, din NARENDJ, năramză]. temporarnaramgiu