a da nana expr. a bate un copil mic. invariabiladanana
nánă f., pl. e (sîrb. nana, mamă, bg. nana, mătușă; alb. nană, ngr. nánni. V. naĭcă, neneacă). Ban. Trans. Lele. substantiv femininnană
nánă s. f., g.-d. art. nánei; pl. náne substantiv femininnană
nană f. titlu de respect sau de afecțiune dat surorii sau femeii în vârstă. [Serb. NANA, mamă, vorbă din graiul copiilor; v. dadă]. substantiv femininnană
NÁNĂ, nane, s. f. Termen de respect cu care se adresează la țară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori despre care se vorbește. – Cf. bg., sb. nana, alb. nanë. substantiv femininnană
NAN s.m. (Med.) Pitic. [Cf. it. nano, lat. nanus < gr. nanos]. substantiv masculin și femininnan
NAN1 s. m. pitic. (< it. nano, lat. nanus) substantiv masculin și femininnan
NAN2(O)- elem. „mic, nedezvoltat”; „a miliarda parte”. (< fr. nan/o/-, cf. lat. nanus, gr. nanos, pitic) substantiv masculin și femininnan
nan s. m., pl. nani substantiv masculin și femininnan
Nan m. tipul popular al nerodului: caută Nan iapa și el călare pe ea PANN. [Nume propriu frecvent, devenit peiorativ]. substantiv masculin și femininnan
NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus. substantiv masculin și femininnan