naft și (rar) neft n., pl. urĭ (turc. naft și neft, d. pers. neft, ar. naft; vgr. lat. naphtha [cuv. pers.]; vsl., pol. nafta, rus. neftĭ, ngr. néfti). Un corp lichid rezultat dintr’un amestec de diferite idrocarburĭ (Petrolu e naftă minerală; nafta din comerciŭ e petrol distilat, ca și „untu de naft”). – În Ps. S. (v. vsl.) naftă, smoală, păcură. Azĭ naftă (după fr. naphte). substantiv femininnaft
NÁFTĂ s.f. (Chim.) Corp solid rezultat din amestecul diferitelor hidrocarburi. [< fr. naphte, cf. gr. naphtha – bitum]. substantiv femininnaftă
náftă s. f. – Petrol brut. – Var. naft. Sl. nafta ‹ mgr. νάφτα, lat. naphta, din per. neft (sec. XVI) și var. prin intermediul tc. neft; reactualizat prin fr. naphte. substantiv femininnaftă
náftă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. náftei substantiv femininnaftă
NÁFTĂ s. f. (Înv. și reg.) Petrol brut; petrol lampant. [Var.: naft s. n.] – Din sl. nafta, ngr. náftha. substantiv femininnaftă
NÁFTA s. f. esență nerafinată, ușoară sau grea, materie primă la cracarea hidrocarburilor; (impr.) petrol brut, țiței. (< fr. naphta) substantiv femininnafta
naftă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | naftă | nafta |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | nafte | naftei |
plural | — | — |