nacaz definitie
- Vezi aici mai multe rimenacaz
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuna
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cunac
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuaz
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucaz
năcáz (Mold. vechĭ și Trans.), nacáz (Mold.) și necáz (Munt.) n., pl. urĭ (vsl. na-kazŭ, pedeapsă, mustrare, sîrb. nákaz, monstru din naștere; ceh. nakaz, infecțiune, epidemie. V. caznă, cazanie, pricaz). Supărare, întristare. Ciudă: a muri de necaz. În necazu cuĭ-va (după fr. en dépit de saŭ malgré), în ciuda luĭ, contra voințeĭ luĭ: umblînd pin ploaĭe, în nacazu zilelor acestora (Sadov. VR. 1911, 3, 341). substantiv neutrunăcaz
năcaz n. V. necaz. substantiv neutrunăcaz
NĂCÁZ s. n. v. necaz. substantiv neutrunăcaz
nacáz V. năcaz. temporarnacaz
năcáz (Mold. vechĭ și Trans.), nacáz (Mold.) și necáz (Munt.) n., pl. urĭ (vsl. na-kazŭ, pedeapsă, mustrare, sîrb. nákaz, monstru din naștere; ceh. nakaz, infecțiune, epidemie. V. caznă, cazanie, pricaz). Supărare, întristare. Ciudă: a muri de necaz. În necazu cuĭ-va (după fr. en dépit de saŭ malgré), în ciuda luĭ, contra voințeĭ luĭ: umblînd pin ploaĭe, în nacazu zilelor acestora (Sadov. VR. 1911, 3, 341). temporarnăcaz