năstrușnic definitie

năstrușnic, -ă adj. (cp. cu strașnic și năstrașnic). Est. Fam. Excentric, fantastic: ideĭe năstrușnică. Adv. În mod năstrușnic. adjectiv năstrușnic

năstrúșnic adj. m., pl. năstrúșnici; f. năstrúșnică, pl. năstrúșnice adjectiv năstrușnic

năstrușnic a. (ironic) strașnic, grozav: îmi vine o idee năstrușnică AL. [Formă intensivă din strașnic]. adjectiv năstrușnic

NĂSTRÚȘNIC, -Ă, năstrușnici, -ce, adj. 1. Care iese din comun; neobișnuit, ciudat, bizar. 2. Care depășește cu mult (prin proporții, intensitate, calitate etc.) limitele obișnuite; extraordinar, strașnic, grozav. – Cf. sl. nestruženŭ. adjectiv năstrușnic

NĂSTRUȘNICÍE, năstrușnicii, s. f. Faptă, idee, comportare etc. năstrușnică (1); ciudățenie. – Năstrușnic + suf. -ie. adjectiv năstrușnicie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului năstrușnic

năstrușnic   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular năstrușnic năstrușnicul năstrușnică năstrușnica
plural năstrușnici năstrușnicii năstrușnice năstrușnicele
genitiv-dativ singular năstrușnic năstrușnicului năstrușnice năstrușnicei
plural năstrușnici năstrușnicilor năstrușnice năstrușnicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z