reduceri si promotii 2018
Definitie năstimire - ce inseamna năstimire - Dex Online

năstimire definitie

NĂSTIMÍ, năstimesc, vb. IV. Refl. (Reg., despre plante) A răsări, a încolți. substantiv feminin năstimi

năstimí (năstimésc, năstimít), vb. refl. – (Trans., Olt.) A ieși, a apărea, a se produce. Origine suspectă. Pare legat de sb. nastati, nastajem (Candrea; Scriban). verb năstimi

NĂSTIMÍ, năstimesc, vb. IV. Refl. (Reg., despre plante) A răsări, a încolți. verb năstimi

năstimésc (mă) v. refl. (sîrb. nastati, -ajem, a începe, a relua, a se face). Olt. Trans. Mă nasc, mă ivesc, mă produc, răsar: boala se năstimește. De la năstimirea lumiĭ, de la facerea lumii (NPl. Ceaur. 9). verb năstimesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului năstimire

năstimire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular năstimire năstimirea
plural năstimiri năstimirile
genitiv-dativ singular năstimiri năstimirii
plural năstimiri năstimirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z