năcaz definitie

năcáz (Mold. vechĭ și Trans.), nacáz (Mold.) și necáz (Munt.) n., pl. urĭ (vsl. na-kazŭ, pedeapsă, mustrare, sîrb. nákaz, monstru din naștere; ceh. nakaz, infecțiune, epidemie. V. caznă, cazanie, pricaz). Supărare, întristare. Ciudă: a muri de necaz. În necazu cuĭ-va (după fr. en dépit de saŭ malgré), în ciuda luĭ, contra voințeĭ luĭ: umblînd pin ploaĭe, în nacazu zilelor acestora (Sadov. VR. 1911, 3, 341). substantiv neutru năcaz

năcaz n. V. necaz. substantiv neutru năcaz

NĂCÁZ s. n. v. necaz. substantiv neutru năcaz

nacáz V. năcaz. temporar nacaz

năcáz (Mold. vechĭ și Trans.), nacáz (Mold.) și necáz (Munt.) n., pl. urĭ (vsl. na-kazŭ, pedeapsă, mustrare, sîrb. nákaz, monstru din naștere; ceh. nakaz, infecțiune, epidemie. V. caznă, cazanie, pricaz). Supărare, întristare. Ciudă: a muri de necaz. În necazu cuĭ-va (după fr. en dépit de saŭ malgré), în ciuda luĭ, contra voințeĭ luĭ: umblînd pin ploaĭe, în nacazu zilelor acestora (Sadov. VR. 1911, 3, 341). temporar năcaz

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului năcaz

năcaz   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular năcaz năcazul
plural năcazuri năcazurile
genitiv-dativ singular năcaz năcazului
plural năcazuri năcazurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z