mărunțuș definitie

credit rapid online ifn

mărunțíș n., pl. urĭ (d. mărunt). Lucru mic, fleac (propriŭ și fig.): a da mărunțișurĭ la spălat, a te ocupa de mărunțișurĭ. Pl. Marchidănie, marfă compusă din micĭ obĭecte de toaletă (ață, ace, spelcĭ, panglicĭ, nasturĭ ș. a.). Cu mărunțișu, în detaliŭ: a vinde cu mărunțișu. – În est și -țuș. substantiv neutrumărunțiș

mărunțúș (înv., pop.) s. n., pl. mărunțúșuri substantiv neutrumărunțuș

credit rapid online ifn

MĂRUNȚÚȘ, mărunțușuri, s. n. (Înv. și pop.) Mărunțiș. – Mărunt + suf. -uș. substantiv neutrumărunțuș

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimărunțuș

mărunțuș   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mărunțuș mărunțușul
plural mărunțușuri mărunțușurile
genitiv-dativ singular mărunțuș mărunțușului
plural mărunțușuri mărunțușurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z