măhnicĭós, -oásă adj. Rar. Foarte întristător. adjectivmăhnicĭos
mâhnicios a. ce însuflă mâhnire: mâhnicioase cugetări OD. adjectivmâhnicios
MÂHNICIÓS, -OÁSĂ, mâhnicioși, -oase, adj. (Înv.) Care mâhnește; trist, deprimat. – Mâhni + suf. -icios. adjectivmâhnicios
măhnicĭós, -oásă adj. Rar. Foarte întristător. temporarmăhnicĭos
mâhnicios | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | mâhnicios | mâhniciosul | mâhnicioasă | mâhnicioasa |
plural | mâhnicioși | mâhnicioșii | mâhnicioase | mâhnicioasele | |
genitiv-dativ | singular | mâhnicios | mâhniciosului | mâhnicioase | mâhnicioasei |
plural | mâhnicioși | mâhnicioșilor | mâhnicioase | mâhnicioaselor |