murid definitie

credit rapid online ifn

muríd s. n., pl. muríde substantiv neutrumurid

MURÍD, muride, s. n. (La pl.) Familie de rozătoare mici, cu coadă lungă și cu bot ascuțit (Muridae); (și la sg.) animal din această familie. – Din fr. muridés. substantiv neutrumurid

credit rapid online ifn

MURÍDE s.n.pl. (Zool.) Familie de mamifere rozătoare de talie mică, cu coadă lungă și bot ascuțit, cuprinzând șoarecii, șobolanii, lemingii etc.; (la sg.) animal din această familie. [Sg. murid < fr. muridés, cf. lat. musșoarece, gr. eidos – aspect]. substantiv neutrumuride

MURÍDE s. n. pl. familie de mamifere rozătoare de talie mică, cu coadă lungă și bot ascuțit: șoarecii, șobolanii, lemingii. (< fr. muridés) substantiv neutrumuride

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimurid

murid  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular murid muridul
plural muride muridele
genitiv-dativ singular murid muridului
plural muride muridelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z