muntean definitie
- Vezi aici mai multe sinonimemuntean
- Vezi aici mai multe rimemuntean
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cumu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cumun
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuan
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuean
munteán, -că s., pl. enĭ, ence. Locuitor de la munte. Român, locuitor din Muntenia. S. n., pl. inuz. ene. Vîntu de nord (Munt. vest). V. vînt. substantiv masculin și femininmuntean
!munteán adj. m., s. m., pl. munténi; adj. f. munteánă, pl. munténe substantiv masculin și femininmuntean
muntean a. dela munte. ║ m. 1. locuitor dela munte; 2. locuitor din Muntenia. substantiv masculin și femininmuntean
MUNTEÁN, -Ă, munteni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Muntenia. 2. S. m. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la munte. 3. Adj. Care aparține locuitorilor de la munte, specific locuitorilor de la munte; muntenesc. – Munte + suf. -ean. substantiv masculin și femininmuntean
munteán s. m., pl. munténi substantiv masculin și femininmuntean
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimuntean
| muntean substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | muntean | munteanul | munteană | munteana |
| plural | munteni | muntenii | muntene | muntenele | |
| genitiv-dativ | singular | muntean | munteanului | muntene | muntenei |
| plural | munteni | muntenilor | muntene | muntenelor | |