Alege sensul dorit: multiplicator -substantiv masculin multiplicator -substantiv neutru

multiplicator definitie

credit rapid online ifn

MULTIPLICATÓR s.n. Aparat, mașină de multiplicat. // s.m. 1. (Mat.) Factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (Ec.) Efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. ♦ (P. restr.) Efectul creșterii unei anumite componente, de regulă a investițiilor, asupra venitului. [Cf. lat. multiplicator, fr. multiplicateur]. substantiv masculinmultiplicator

MULTIPLICATÓR I. s. n. 1. dispozitiv, aparat, mașină de multiplicat. 2. ferăstrău circular cu mai multe pânze. II. s. m. 1. (mat.) factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (ec.) efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. (< fr. multiplicateur, lat. multiplicator) substantiv masculinmultiplicator

credit rapid online ifn

*multiplicatór, -oáre adj. Care multiplică. S. n., pl. oare. Aritm. Înmulțitor, număru care îl înmulțește pe altu. substantiv masculinmultiplicator

multiplicatór1 (factor numeric) (-ti-pli-) s. m., pl. multiplica­tóri substantiv masculinmultiplicator

multiplicatór2 (aparat) (-ti-pli-) s. n., pl. multiplica­toáre substantiv masculinmultiplicator

multiplicator m. număr cu care se înmulțește. substantiv masculinmultiplicator

MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s. m., (2) multiplicatoare, s. n. 1. S. m. (Mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică. 2. S. n. Aparat sau mașină de multiplicare, în special aparat care multiplică un text. – Din fr. multiplicateur, lat. multiplicator. substantiv masculinmultiplicator

MULTIPLICATÓR s.n. Aparat, mașină de multiplicat. // s.m. 1. (Mat.) Factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (Ec.) Efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. ♦ (P. restr.) Efectul creșterii unei anumite componente, de regulă a investițiilor, asupra venitului. [Cf. lat. multiplicator, fr. multiplicateur]. substantiv neutrumultiplicator

MULTIPLICATÓR I. s. n. 1. dispozitiv, aparat, mașină de multiplicat. 2. ferăstrău circular cu mai multe pânze. II. s. m. 1. (mat.) factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (ec.) efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. (< fr. multiplicateur, lat. multiplicator) substantiv neutrumultiplicator

MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s. m., (2) multiplicatoare, s. n. 1. S. m. (Mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică. 2. S. n. Aparat sau mașină de multiplicare, în special aparat care multiplică un text. – Din fr. multiplicateur, lat. multiplicator. substantiv neutrumultiplicator

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimultiplicator

multiplicator  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular multiplicator multiplicatorul
plural multiplicatoare multiplicatoarele
genitiv-dativ singular multiplicator multiplicatorului
plural multiplicatoare multiplicatoarelor
multiplicator  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular multiplicator multiplicatorul
plural multiplicatoare multiplicatoarele
genitiv-dativ singular multiplicator multiplicatorului
plural multiplicatoare multiplicatoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z