mujic definitie

MOJÍC, -Ă, mojici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Om) prost crescut, obraznic, impertinent; bădăran, mitocan. 2. S. m. și f. (Înv. și reg.) Țăran; p. gener. om de rând. 3. S. m. și f. (În forma mujic) Nume dat în trecut țăranilor ruși. [Var.: mujíc, -ă s. m. și f.] – Din rus. mužik. substantiv masculin și femininmojic

MUJÍC, -Ă s. m. și f. v. mojic. substantiv masculin și femininmujic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimujic

mujic  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mujic mujicul muji mujica
plural mujici mujicii mujice mujicele
genitiv-dativ singular mujic mujicului mujice mujicei
plural mujici mujicilor mujice mujicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z