motrice definitie

*motór, -oáre adj. (lat. mótor, -óris, f. mótrix, -icis, mișcător, d. movére, motum, a mișca. V. moțiune, mobil, mut 2). Mișcător, care pune în mișcare: apa e forța motoare (și maĭ des motrice) a acesteĭ morĭ, mușchiĭ motorĭ aĭ ochilor. S. n., pl. oare. Lucru care produce mișcare, ca apa, o mașină orĭ alt-ceva. Fig. Cauză de acțiune, agent mișcător: interesu e motoru acesteĭ întreprinderĭ, acest om e motoru acesteĭ societățĭ. Bicicletă cu motor, motocicletă. – Ca adj., fem. e maĭ des motorice¹. substantiv femininmotor

MOTRÍCE adj. invar. Care pune în mișcare; motor. ◊ Forță motrice = forță care produce o mișcare. [Var. motric, -ă adj. / < fr. motrice]. substantiv femininmotrice

MOTRÍCE adj. inv. forță ~ = forță care produce o mișcare. (< fr. motrice) substantiv femininmotrice

!mótrice (mo-tri-) adj. f. sg. și pl. substantiv femininmotrice

MÓTRICE, motrice, adj. (În sintagma) Forță motrice = forță care produce o mișcare, forță care comandă o mișcare. [Acc. și: motríce] – Din fr. motrice. substantiv femininmotrice