MOTORÉTĂ s. f. motocicletă ușoară, cu capacitate cilindrică mică. (< fr. motorette) substantiv femininmotoretă
MOTORÉTĂ s.f. Motocicletă ușoară cu capacitate cilindrică mică. [< fr. motorette]. substantiv femininmotoretă
motorétă s. f., g.-d. art. motorétei; pl. motoréte substantiv femininmotoretă
MOTORÉTĂ, motorete, s. f. Motocicletă ușoară, pusă în mișcare de un motor cu putere mică și prevăzută cu pedale pentru acționarea auxiliară cu picioarele. – Din fr. motorette. substantiv femininmotoretă
motoretă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | motoretă | motoreta |
plural | motorete | motoretele | |
genitiv-dativ | singular | motorete | motoretei |
plural | motorete | motoretelor |