MOSORÁRE, mosorări, s. f. (Tehn.) Bobinare. – V. mosora. substantiv femininmosorare
MOSORÁ, mosorez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A bobina. – Din mosor. verb tranzitivmosora
mosorare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | mosorare | mosorarea |
plural | mosorări | mosorările | |
genitiv-dativ | singular | mosorări | mosorării |
plural | mosorări | mosorărilor |