MONÁRHIC, -Ă adj. Referitor la monarh sau la monarhie; de monarhie; susținător, partizan al monarhiei. [Cf. fr. monarchique]. adjectiv monarhic
*monárhic, -ă adj. (vgr. monarhikós. V. an-arhic). De monarh, al monarhiiĭ: puterea monarhică. Adv. Din punct de vedere monarhic. adjectiv monarhic
monárhic adj. m., pl. monárhici; f. monárhică, pl. monárhice adjectiv monarhic
monarhic a. ce ține de o monarhie. adjectiv monarhic
MONÁRHIC, -Ă, monarhici, -ce, adj. 1. Care aparține monarhului sau monarhiei, privitor la monarh sau la monarhie. 2. (Despre idei, grupări) Care acceptă și susține monarhia. – Din fr. monarchique, germ. monarchisch. adjectiv monarhic
monarhic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | monarhic | monarhicul | monarhică | monarhica |
plural | monarhici | monarhicii | monarhice | monarhicele | |
genitiv-dativ | singular | monarhic | monarhicului | monarhice | monarhicei |
plural | monarhici | monarhicilor | monarhice | monarhicelor |