*modífic, a -á v. tr. (lat. modifico, -áre). Schimb forma, calitatea ș. a.: a modifica o casă, o lege, o pedeapsă, o frază. Gram. Precizez, schimb înțelesu: adverbu modifică verbu și adjectivu. V. refl. Mă schimb în formă, în calitate ș. a. verb tranzitivmodific
MODIFICÁ vb. I. tr., refl. A(-și) schimba forma sau conținutul, a (se) preface, a (se) transforma. [P.i. modífic, 3,6 -că. / < lat., it. modificare, cf. fr. modifier]. verb tranzitivmodifica
modificá (a ~) vb., ind. prez. 3 modífică verb tranzitivmodifica
modificà v. a schimba modul de a fi al unui lucru, al unei substanțe în tot sau în parte. verb tranzitivmodificà
MODIFICÁ, modífic, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a (se) preface, a (se) transforma. ♦ Tranz. Spec. A rectifica, a corecta. – Din lat. modificare. verb tranzitivmodifica
modifica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)modifica | modificare | modificat | modificând | singular | plural | ||
modificând | modificați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | modific | (să)modific | modificam | modificai | modificasem | |
a II-a (tu) | modifici | (să)modifici | modificai | modificași | modificaseși | ||
a III-a (el, ea) | modifică | (să)modificai | modifica | modifică | modificase | ||
plural | I (noi) | modificăm | (să)modificăm | modificam | modificarăm | modificaserăm | |
a II-a (voi) | modificați | (să)modificați | modificați | modificarăți | modificaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | modifică | (să)modifice | modificau | modificară | modificaseră |