mlădia definitie

MLĂDÍU, -ÍE, mlădii, adj. (Rar) Mlădios (2). – Mladă + suf. -iu. adjectiv mlădiu

mlădíu (rar) adj. m., f. mlădíe; pl. m. și f. mlădíi adjectiv mlădiu

mlădiá (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 mlădiáză, 1 pl. mlădiém (-di-em); conj. prez. 3 să mlădiéze; ger. mlădiínd (-di-ind) verb tranzitiv mlădia

mlădià v. 1. a (se) îndoi: trestia din baltă ce ’n aer se mlădie AL. 2. a se face mlădios, a se fasona: artistul sub a cărui daltă s´a mlădiat statua Dianei OD. [V. mladă]. verb tranzitiv mlădià

MLĂDIÁ, mlădiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) îndoi (ușor); a (se) legăna (ușor) într-o parte și în alta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) modula. Mlădiez vocea. 3. Refl. Fig. A se adapta unei situații, a deveni conciliant, maleabil; a se supune. [Pr.: -di-a.Prez. ind. și: mlắdii] – Din mlădiu. verb tranzitiv mlădia

MLĂDIÍ vb. IV. v. mlădia. verb tranzitiv mlădii

mlădiéz v. tr. (d. mlădiță). Fac mlădios: exercițiu mlădiază corpu. V. refl. Devin mlădios, flexibil: corpu se mlădiază pin [!] exercițiŭ. Mă îndoĭ, oscilez: trestia se mlădia la suflarea vîntuluĭ. – Și înml- (vest). verb tranzitiv mlădiez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului mlădia

mlădia   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) mlădia mlădiere mlădiat mlădiind singular plural
mlădiind mlădiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) mlădii (să) mlădiez mlădiam mlădiai mlădiasem
a II-a (tu) mlădiezi (să) mlădii mlădiai mlădiași mlădiaseși
a III-a (el, ea) mlădie (să) mlădiai mlădia mlădie mlădiase
plural I (noi) mlădiem (să) mlădiem mlădiam mlădiarăm mlădiaserăm
a II-a (voi) mlădiați (să) mlădiați mlădiați mlădiarăți mlădiaserăți
a III-a (ei, ele) mlădie (să) mlădieze mlădiau mlădia mlădiaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z