mirodenii definitie

credit rapid online ifn

MIRODÉNIE s.f. Condiment, în special exotic, de natură vegetală, deosebit de aromat sau picant, adesea foarte rar și scump, sub formă de frunze, coji, flori, fructe, rădăcini, proaspete sau uscate (scorțișoară, lemn-dulce, ienibahar, baton de vanilie, rădăcină de ghimber, șofran etc.); prin ext. orice condiment sau substanță puternic mirositoare. substantiv femininmirodenie

mirodénie (-ni-e) s. f., art. mirodénia (-ni-a), g.-d. art. mirodéniei; pl. mirodénii, art. miro­déniile (-ni-i-) substantiv femininmirodenie

credit rapid online ifn

mirodenie f. 1. aromă; 2. Bot. nopticoasă. [Și mirodie (FIL.) = gr. mod. MYRODIA]. substantiv femininmirodenie

MIRODÉNIE, mirodenii, s. f. 1. Nume dat părților unor plante (exotice) folosite pentru a da mâncărurilor un gust picant sau aromat; p. gener. substanță aromatică alimentară; mirodie. 2. Mireasmă, aromă, parfum. 3. Numele a două plante din familia cruciferelor, cu flori plăcut mirositoare: a) plantă cu flori galbene-verzui, care crește la marginea pădurilor (Hesperis tristis); b) nopticoasă. [Pr.: -ni-e] – Mirodie + suf. -enie. substantiv femininmirodenie

mirodéniĭ f. pl. (d. mirodiĭ cu suf. -enie). Aromatice, substanțe care se pun în mîncare ca să-ĭ dea miros plăcut, ca frunzele de dafin, vanilia ș. a. Doŭă plante erbacee crucifere cu florĭ plăcut mirositoare (hésperis [matronalis și tristis]). temporarmirodeniĭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimirodenii

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z