MIÓP, -OÁPĂ adj., s.m. și f. (Suferind) de miopie. ♦ (Fig.) (Om) mărginit, fără perspectiva viitorului. [Pron. mi-op. / cf. fr. myope, lat., gr. myops < gr. myein – a închide, ops – ochi]. adjectivmiop
*mióp, -oápă s. și adj. (vgr. myops, [d. myo, închid ochiĭ, cum fac puțin miopiĭ cînd vor să vadă maĭ bine] și ops, opós, față, aspect. V. ciclop). Care are vederea scurtă, scurt de vedere. Fig. Mărginit, prost. V. prezbit. adjectivmiop
mióp adj. m., s. m., pl. miópi; adj. f., s. f. mioápă (mi-oa-), pl. mioápe adjectivmiop
miop a. și m. care are vederea scurtă. adjectivmiop
MIÓP, MIOÁPĂ, miopi, mioape, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de miopie. ♦ Fig. (Persoană) fără perspicacitate, cu vederi înguste. [Pr.: mi-op] – Din fr. myope. adjectivmiop
miop adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | miop | miopul | mioapă | mioapa |
plural | miopi | miopii | mioape | mioapele | |
genitiv-dativ | singular | miop | miopului | mioape | mioapei |
plural | miopi | miopilor | mioape | mioapelor |