minut definitie

MINÚT s.n. 1. Diviziune a timpului care reprezintă a șaizecea parte dintr-o oră. ♦ Interval de timp nedeterminat, dar în general foarte scurt; clipă, moment. ♦ (Concr.) Mâncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (Mat.) Subunitate de măsură pentru unghiuri, care reprezintă a șaizecea parte dintr-un grad sexagesimal sau a suta parte dintr-un grad centezimal. [Cf. fr. minute, it. minuto < lat. minutus – mic, mărunt]. substantiv neutruminut

minút (minúte), s. n. – Unitate de timp formată din 60 de secunde. – Var. (înv.) minunt, minută. Mr. minut(ă). Lat. minutus (sec. XVII), cf. ngr. μινοῦτο, fr. minute. – Der. minutar, s. n. Cf. mărunt. substantiv neutruminut

*minút n., pl. e și *minútă f., pl. e (fr. minute f., it. minuto m., d. lat. minutus, mărunt, întrebuințat ca subst. în evu mediŭ). A șaĭ-zecea parte dintr´o oră și dintr´un grad de cerc. Fig. Moment, timp foarte scurt: mă întorn [!] într´un minut. La minut, la moment, îndată. substantiv neutruminut

minút (unitate de timp) s. n., pl. minúte; abr. min., simb. ' substantiv neutruminut

MINÚT, -Ă, (1) minute, (2) minuturi, s. n., s. f. I. S. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu șaizeci de secunde. ♦ P. gener. Interval scurt de timp. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ◊ Loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (Concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 3. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. II. S. f. 1. Original (în creion) al unei hărți, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmește harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (Jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluția dată de organul de justiție. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute. substantiv neutruminut

minută f. 1. a șaizecea parte dintr´o oră; 2. interval de timp foarte scurt: așteaptă o minută; 3. a șaizecea parte din fiecare grad al circumferenței; 4. textul original al unui act păstrat la notar sau la grefă și de pe care se eliberează còpii. substantiv neutruminută

cafteală la minut expr. luptă scurtă. substantiv neutrucaftealălaminut