minunat definitie

credit rapid online ifn

minunát, -ă adj. (d. minunez). Mirat, uĭmit (Rar). Admirabil: spectacul [!] minunat. Miraculos, surprinzător: magia e o artă minunată. Adv. În mod minunat: a lucra minunat de frumos. adjectivminunat

*minunát adj. m., pl. minunáți; f. minunátă, pl. minunáte adjectivminunat

credit rapid online ifn

minunat a. 1. care inspiră o vie mirare: om minunat; 2. care face minuni: pasăre minunată; 3. surprinzător, admirabil: tablou minunat; 4. lovit de uimire. ║ adv. de minune. adjectivminunat

MINUNÁT, -Ă, minunați, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care iese din comun (prin aspect, însușiri etc.); magnific; p. ext. care uimește prin frumusețe; încântător, splendid. ♦ Foarte bun, excepțional. 2. (În basme) Care face minuni, care este înzestrat cu însușiri supranaturale. ♦ Vrăjit, fermecat. 3. Mirat, surprins. – V. minuna. adjectivminunat

minuná (a ~) vb., ind. prez. 3 minuneáză verb tranzitivminuna

minunà v. 1. a fi plin de mirare: ne minunăm de tot ce e extraordinar; 2. fig. a fi nedumerit (într´o împrejurare grea): stau și mă minunez ce să fac. [Tras din minune]. verb tranzitivminunà

MINUNÁ, minunez, vb. I. Refl. și tranz. A rămâne sau a face pe cineva să rămână uluit, uimit, surprins. ♦ Refl. A-și manifesta mirarea, admirația, surpriza; a se mira mult. – Din minune. verb tranzitivminuna

minunéz v. tr. (d. minune). Uimesc, surprind. V. refl. Mă mĭr foarte mult, rămîn uĭmit: se minuna lumea de vitejia luĭ. – Și înm- (vechĭ). verb tranzitivminunez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiminunat

minunat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular minunat minunatul minuna minunata
plural minunați minunații minunate minunatele
genitiv-dativ singular minunat minunatului minunate minunatei
plural minunați minunaților minunate minunatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z