MINISTERIÁL, -Ă adj. Care ține de un ministru sau de un minister. ◊ Bancă ministerială = loc unde sunt grupați membrii guvernului la ședințele parlamentului; hârtie (sau coală) ministerială = hârtie (sau coală) de formatul obișnuit pentru cereri; plic ministerial = plic mare în care se păstrează acte fără a fi îndoite. // adv. După indicațiile oficiale. [Pron. -ri-al. / cf. fr. ministériel]. adjectivministerial
*ministeriál, -ă adj. (lat. ministerialis. V. menestrel). Relativ la ministru saŭ la minister: funcțiunĭ ministeriale, banca ministerială (în parlament). Devotat saŭ infeudat [!] ministruluĭ: ziar ministerial. S. m. Partizan al unuĭ ministru. Hîrtie ministerială, hîrtie de scris de cea maĭ bună calitate. Adv. În mod ministerial. adjectivministerial
ministeriál (-ri-al) adj. m., pl. ministeriáli; f. ministeriálă, pl. ministeriále adjectivministerial
ministerial a. 1 ce ține de minister: banca ministerială; 2. de cea mai bună calitate: hârtie ministerială. adjectivministerial
MINISTERIÁL, -Ă, ministeriali, -e, adj. Care aparține unui ministru sau unui minister, privitor la un ministru sau la un minister, emis de un ministru sau de un minister; de ministru sau de minister. ◊ Bancă ministerială = locul pe care îl ocupă reprezentanții guvernului în incinta unui parlament. Coală (sau hârtie) ministerială (sau de format ministerial) = coală de hârtie de format obișnuit pentru cereri. Plic ministerial = plic de dimensiuni mari, în care pot încăpea acte fără să fie îndoite. [Pr.: -ri-al] – Din fr. ministériel. adjectivministerial
ministerial adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ministerial | ministerialul | ministerială | ministeriala |
plural | ministeriali | ministerialii | ministeriale | ministerialele | |
genitiv-dativ | singular | ministerial | ministerialului | ministeriale | ministerialei |
plural | ministeriali | ministerialilor | ministeriale | ministerialelor |